vineri, 26 septembrie 2014

Fructe cu firimituri

 Este cea mai cea mai simplă prăjitură cu fructe și se poate face în orice anotimp - acum s-a întâmplat să fie cu prune, căci e sezonul și, în plus, prunele cumpărate tura asta s-au nimerit acre rău, deci trebuia să le valorific astfel încăt să nu fie pe post de... acrituri :)
 Așadar, ingredientele de care aveți nevoie pentru 6 porții sunt următoarele:
 - pentru ”firimituri”: 250 g făină simplă, 125 g unt, 100 g zahar, un pic de sare
 - fructele: aproximativ 450 g de fructe spălate, curățate de sămburi și tăiate în bucăți nu prea mici (se pot folosi caise, prune, piersici, pere - fructe nu foarte zemoase, care nu se strivesc ușor), 2-3 lunguri de zahăr (depinde cât de dulci/acre sunt fructele), arome dacă vă plac (scorțișoară, rom, vanilie).
 Prepararea e simplă și durează puțin: - fructele prăgătite cum v-am povestit se așează într-un vas termorezistent și se presară zahărul peste ele.
- toate ingredientele pentru ”firimituri” se aruncă în robotul de bucătărie (untul îl puteți tăia în bucățele mici, să se omogenizeze mai rapid), se pornește aparatul la viteză medie și se amestecă până se obține o compoziție care seamănă cu firimiturile de pâine (de aici și  numele, desigur).
- toată ”povestea” se răstoarnă peste fructe, se mișcă ușor vasul, să se distribuie uniform și se pune în cuptorul încălzit din vreme, la 200 de grade (așa zice rețeta) sau în cazul cuptoarelor cu gaz la treapta medie (cel puțin la ”furnalul„ meu asta e treapta potrivita). Coacerea durează în jur de 30-35 min. Pe la jumătatea timpului eu verific să nu se coacă prea mult pe margini (cum se întâmplă de obicei) și dacă e cazul reduc un pic intensitatea flăcării.
 E gata când capătă o culoare aurie și când copilul a întrebat deja  de zece ori ”e gata, cât mai dureaza,  mai trebuie să stea mult?”.
 Cică se servește rece, noi nu am ajuns la performanța asta :)

 Simplu, nu? Și vă garantez foarte gustos! Sfârșit de săptămână liniștit, spor la gătit și poftă bună!

Mary, cu drag!

joi, 25 septembrie 2014

Zoo Monetar - expoziție

 În ultima zi de vacanță Bubu a vrut să mergem la ”Antipa” să vadă expoziția de fluturi exotici, prilej cu care, dacă tot eram acolo, și-a manifestat dorința să viziteze iar întreg muzeul. Spre mirarea mea era foarte puțină lume, deși accesul copiilor era gratuit (așa a fost pe toată perioada vacanței), mă rog...
 Despre expozițiile permanente nu vă povestesc acum, vreau doar să remarc faptul că de la finele anului trecut persoanele cu deficiențe de vedere pot avea acces mai ușor la informațiile despre exponate, beneficiind de diverse materiale adaptate nevoilor lor. Ioana a fost foarte impresionată și a ținut să pipăie și ea, cu ochii închiși, plăcuțele cu text în alfabetul Braille, dar și mulajele.
 Bun, dar să revenim la Zoo Monetar - Fauna lumii pe monede și bancnote, expoziție ce se s poate vizita până pe data de 31 octombrie 2104. Expoziția este găzduită de Sala Multimedia și este organizată împreună cu Muzeul Băncii Naționale a României, iar în cadrul ei puteți vedea peste 100 de specii și subspecii din fauna lumii și 300 de însemne monetare (bancnote, monede, medalii), vechi și actuale, precum și o prezentare inedită prin aplicațiile multimedia care facilitează ușor accesul la conținutul propriu-zis. Spațiul este aerisit, panourile conțin informații  explicite, prezentarea video este în format dinamic și atractiv chiar și pentru copii, pliantele foarte bine realizate, așadar ne-a plăcut foarte tare. Iată câteva fotografii (făcute cu telefonul, din păcate) care sper să vă stârnească interesul:






 Mai multe informații despre expoziție puteți găsi aici.
 Încercați să vă faceți vreme să ajungeți, merită, iar dacă nu apucați, vă mai spun că din luna noiembrie expoziția poate fi vizitată la Muzeul Băncii Naționale.


Mary, cu drag!

miercuri, 24 septembrie 2014

Clasa a V - a - prima săptămână

 Așa cum vă spuneam în prima zi de școală, reîntoarcerea la ore nu a fost așa stresantă cum mă așteptam. Deși cu vreo câteva zile înainte Ioana a avut emoții, în ziua cu pricina și în zilele următoare a avut o reacție foarte bună, inclusiv la programul de după-amiază. Cu siguranță un rol important în toată povestea asta l-a avut și faptul că o cunoștea deja pe doamna dirigintă și știe că este o persoană rezonabilă, simpatică și înțelegătoare, așa că ”impactul” n-a fost cu comentarii de protest sau cu fața sugestivă pe care o face când este dezamăgită de cineva sau ceva (prietenii știu... :) ).
 Au plecat câțiva colegi, au venit alții și uite-așa, aliniați la normativele care spun că o clasă trebuie să aibă un număr de nu știu câți copii, au ajuns să fie 31 și, evident, sala este mică și aglomerată, dar asta e drama cam prin toate școlile, așa că nu e cazul să mă plâng prea rău.
 Manualele, spre surprinderea mea, au fost mai bune decât în anii trecuți, așa că nu am fost nevoiți să cumpărăm decât cele două manuale lipsă și matematica - era cam vărzuită și scrisă și a fost alegerea noastră să îi luăm o carte nouă, dar cu puțină indulgență se putea folosi și ce a primit de la școală - trei manuale, ”un fleac” de 80 lei.
 Auxiliarele nu au fost impuse, dar am primit o listă cu ”caiete speciale”, culegeri, atlas și alte asemenea, la limba română, istorie, geografie, matematica - la un calcul rapid, toată povestea costă în jur de 100 lei.
 Ieri seară a fost prima ședință cu părinții și, din fericire, nu au fost cerințe absurde în ceea ce privește cheltuielile așa că suma propusă pentru makere, hârtie, tonner, copertă pentru catalog, chei pentru dulapuri și sala de clasă a fost mai mult decât rezonabilă.
 Despre  profesori am aflat de pe la prietenii care au copii mai mari în școală, dar nu mă iau foarte tare după ce se spune, ci mai degrabă aștept să văd primele lecții predate și mă bazez destul de mult pe părerea lui Bubu, evaluează destul de bine oamenii după cum se comportă - deocamdată îi plac foarte tare orele de limba română, a impresionat-o profesoara de istorie și a fost profund dezamăgită de profesoara de engleză care de la prima oră, ei fiind anul I de engleză, fără să se prezinte, a trecut la dictat timpul verbelor. Cazul s-a rezolvat de la sine, până să ia părinții atitudine, doamna și-a dat demisia din școală după trei zile, acum așteptăm să vedem cine preia orele.
 Temele încă sunt decente și ca volum și ca cerințe, sunt în epoca de recapitulare și teste predictive. Bun, sincer eu nu prea înțeleg rolul acestor teste, dar presupun că se dorește o imagine generală obiectivă asupra nivelului clasei respctive, de asta se dau. Nu știu cât de concludente sunt, mai cu seamă că au dat acest test inclusiv la materia numită ”tehnologie”, iar ei abia anul ăsta încep să studieze. Mă rog, de ce au materia respectivă în programă încă nu m-am prins, dar presupun că mă dezmeticesc eu mai încolo. Sau nu... :D
 Nici anul acesta nu m-am aliniat la trendul general de a cadorisi în toate direcțiile și pe toată lumea, am luat  un buchet de flori pentru ”doamna„ în prima zi de școală și atât.

 Ca să nu mai lungesc vorba, sper să supraviețuim, să ne fie bine și mai sper să ne rămână și timp liber, măcar puțin, pentru citit, joacă și alte îndeletniciri care ne fac plăcere.

 Ne-am pornit, dară, m-aș bucura ca și următoarele postări pe tema asta să fie tot optimiste!
 Succes tuturor copiilor, răbdare, înțelegere, energie și resurse materiale, părinților!

Mary, cu drag!

marți, 16 septembrie 2014

Clasa a V-a, prima zi de școală

Impactul cu școala a fost pozitiv, ca să zic așa, i-a fost dor de colegi, așa că am început anul într-o notă veselă, vom vedea mai încolo ce și cum...
 poza oficială
 cele mai interesante discuții sunt cu băieții, evident :)
 soare în ochi și haos în curtea școlii, dar parcă anul ăsta a îndurat mai bine ”baia de mulțime”
A primit manualele, abia aștept să văd conținutul, nu zic nimic până nu am ”dovada” :) Nu a primit două manuale, le-am cumpărat și vom vedea ce alte cheltuieli ne mai pasc, sper să nu înceapă iar părinții cu ”trebuie schimbat tot”...
Cam astea ar fi primele impresii, succes tuturor copiilor, energie, răbdare, înțelepciune și resurse părinților!

Mary, cu drag!

marți, 9 septembrie 2014

Ocupații de vacanță

 Am intrat în ultima săptămână de vacanță, ceea ce nu ne place, desigur, dar să fim optimiști și să nu ne gândim încă la program încărcat, ședințe cu părinții, cheltuieli, teme, nervi, vom avea un an întreg vreme să ne ocupăm cu asta.
Să facem lucruri amuzante, să încurajăm copiii să fie creativi și să se exprime cum au chef! Nu e nevoie neaparat de resurse și timp alocat cumpărăturilor, ci îi putem îndemna să valorifice „materia primă” aflată la îndemână: pietricele din parc sau culese în excursii, scoici, bețișoare de la înghețată, resturi textile, cutii sau cine știe ce alt lucru ”nefolositor”.
 Bubu e mare artistă în sensul acesta, așa că până mă organizez să fotografiez ce lucrează (aproape zilnic), iată niște pietricele pictate cu vopsea acrilica, apoi date cu lac. Le folosește ca decor pentru casa păpușilor (da, se mai joacă, deși are aproape 11 ani :) ) sau pur și simplu le ține pe birou pe post de „greutăți” pentru hârtiile care zboară când nu te-aștepți. Cu un pic de adeziv puteți atașa pe spatele pietricelei pictate o pastilă  magnetică (există în comet chiar și coli magnetice ce se pot decupa după cum aveți nevoie,  aici, e doar un exemplu) așa că se pot face magneți absolut originali, numai buni de făcut cadou prietenilor și colegilor la întoarcerea la școală. Copiilor le plac astfel de îndeletniciri și cu minim efort voi aveți liniște o bucată bună de vreme, garantez :)

Revin cu alte idei, dar până atunci spor la lucru și distracți maximă! Mary, cu drag!

sâmbătă, 6 septembrie 2014

Struguri roz și o recomandare de lectură

 V-am mai povestit despre ei, sunt cei mai buni struguri din Univers :) Când se coc sunt buni, incredibil de buni! Cresc acasă, la Suceava, iar în copilărie verificam mereu cu nerăbdare, începând din primele zile de august, până pe la sfârșitul lunii și mă bucuram tare când începeau să-și schimbe verdele intens în verde deschis, apoi... în roz.
 În ultimii ani s-a întâmplat să fiu pe-acasă fix când începeau să se coacă și mâncam pe săturate, mai copți, mai necopți, dar la fel de buni, dacă nu chiar și mai și... Anul ăsta, au întârziat cu datul în copt și abia dacă am gustat câteva boabe acre, așa că sufăr și n-am tragere de inimă să mă duc să cumpăr struguri din piață pentru că știu că nu au gustul acela...


 Și pentru că am vorbit despre ”gusturi de acasă” și amintiri din copilărie, iată o carte pe care am cumpărat-o recent și pe care o citesc cu plăcere zilele acestea: Privind înapoi prin fereastra bucătăriei.

Știți, n-am obiceiul să vă povestesc prea mult, vă zic atât: autoarea, Dagmar Dusil, își amintește cu plăcere și povestește absolut savuros despre obiceiurile alimentare ale familiei ei, în diverse ”epoci”, ne amintește rețete pe care cu siguranță le-am gustat și noi în copilărie, dar care poate s-au pierdut prin rețetarul bunicii sau nu mai sunt pur și simplu... la modă și face o retrospectivă obiectivă a bucătariei românești, așa cum este ea - colorată, multinațională și inventivă (cât de voie, cât de nevoie... :)). Scriitură faină, faină, lejeră, dar profundă, stil curat și tonic, sper să vă placă!

Sfârșit de săptămână așa cum vă doriți!

Mary, cu drag!

vineri, 5 septembrie 2014

Chec cu iaurt și lămâie

  În timp ce eram pe drum, când ne întorceam din vacanță, Bubu a găsit într-o cărticică de-a ei o ”rețetă minunată, mami, să facem și noi!”, așa că am găsit prilej ieri, că tot ploua și nu am ieșit la joacă, să executăm... :) Chiar a ieșit bun, deși eu nu prea mă dau în vânt după checuri, e ușor de făcut, așa că, iată rețeta:
 Ingrediente:
 - un păhărel de iaurt de 125 g
- coaja rasă de la o lămâie 
- 2 linguri de zeamă de lămâie
- 3 păhărele (despre păhărelul de la iaurt este vorba :) ) cu făină
- 2 păhărele cu zahăr
- 1/2 păhărel cu ulei
- 3 ouă
- 1 pliculeț praf de copt
- sare
- un pic de unt pentru uns tava
 Se face așa:
 Pune iaurtul, uleiul și ouăle într-un castron și amestecă-le cu zeama de lămâie. Adaugă zahărul, coaja rasă de lămâie (nu uita să speli bine lămâia înainte de a rade coaja - fructele din comerț sunt tratate cu diverse substanțe pentru a rămâne mai mult timp ”proaspete„), făina și praful de copt. Unge cu unt tava și toarnă aluatul, pune-l în cuptor, la foc mediu, aproximativ 30-35 min. Depinde de cuptor în câtă vreme se coace, testul cu bețișorul de lemn (scobitoare) e sfânt - produsul e copt atunci când pe bețișor nu mai rămân urme de aluat.
  Când e gata, lasa-l să se răcească (dacă ai răbdare), apoi îl poți pudra cu zahăr (noi nu am făcut asta pentru că este suficient de dulce) și îl poți servi.
   Rețeta zice că se pot adăuga și fructe uscate sau fructe proaspete care nu lasă mult suc, următoarea tură vom încerca și varianta asta. 


Spor la gătit și poftă bună! :)

Mary, cu drag!

marți, 2 septembrie 2014

Viața la țară

După cum știți că ne e obiceiul, o bună parte din vacanța de vară o petrecem la țară. Eu stau mai puțin, dar Ioana acolo își stabilește ”sediul” până la finele lunii august. Îi place mult faptul că are loc de joacă, nu e condiționată de programul adulților (ca aici, la oraș), acolo e răcoare toată vara, are bunătăți la dispoziție, direct de la sursă și, evident, copii cu care să se joace :) Ne-am întors de cateva zile doar și deja... e plictisită. Duce dorul puilor, iepurilor și calculeaza cât timp mai este până se va revedea cu verișorii Nicolas, Robert și Nicole și cu bunul (și vechiul) ei prieten, Cristi. Anul acesta distracția a fost maximă a avut prilejul să facă excursii, să aibă grijă de verii mai mici, să ajute la treburi în gospodărie, să citească mult și sa mănânce o mulțime de bunătați, căci bunica o răsfață peste măsură... :)
Până descarc și fac ordine în zecile de fotografii făcute de Bubu, iată câteva ipostaze surprinse de mine în cele două săptămâni petrecute acasă, la Suceava:





Așadar, ne-am întors la Capitală, ne reacomodăm cu viața la oraș, facem pregătiri pentru școală, savurăm ultimele zile de vacanță și, mai cu seamă, facem planuri pentru vara următoare :)

De-acum sper să ne auzim mai des, bine v-am regăsit!

Mary, cu drag!