marți, 14 noiembrie 2017

Muștar de casă - rețeta mea

N-am scris de un car de vreme, dar se pare că în lumina noilor politici comunitare, cu zeci de profile facebook blocate pe zi, blogurile vor reveni iar la modă. Așadar, bine te-am regăsit blogule, salutare, lume! 
Să revenim la ”muștarul de casă”. Printre altele, în buna tradiție, mai apuc să experimentez, că de gătit, gătesc în fiecare zi, minim două feluri de mâncare. Așa se face că, iubitoare de muștar fiind, am hotărât să-mi prepar singură, și din curiozitate (credeam că e mai complicat), dar și din pricină că nu găsesc în comerț muștar care să-mi placă, în plus, am sesizat că lista de ingrediente e atât de lungă, încât zici că-i prospect de medicamente pentru boli grele.

 Bun, am văzut o rețetă pe un blog, dar de la început ceva nu suna bine (de exemplu lichidele măsurate în grame), așa că am zis să văd ingredientele de bază și etapele de lucru și să adaptez. Rezultatul a fost spectaculos, cu siguranță nu mă mai întorc la muștarul produs industrial! La cererea ”telespectatorilor” care au aflat, iată rețeta. Am făcut așa, pentru două borcane de muștar (cantitățile se pot înjumătăți, dar eu mănânc mult muștar, nu merita deranjul pentru un singur borcănel):
Ingrediente:
 - 170 g boabe de muștar
 - 150 ml oțet de mere
 - 150 ml cidru de mere (era vin alb nu știu de care, dar nu am avut, uitam să cumpăr, apoi am realizat că nici nu merita să cumpăr o sticlă, nu bea nimeni vin la noi în casă, era inutilă acțiunea)
 - 50 ml de apă (acolo era mai mult, nu e nevoie, boabele nu au absorbit tot lichidul, a trebui să mai iau, ar fi ieșit o zeamă lungă, nu o cremă)
 - o linguriță și jumătate de sare pentru murături
 - 2 lingurițe de miere
 - 4 cuișoare
 - câteva fire de tarhon uscat
 Proces tehnologic:
Se spală boabele de muștar în mai multe ape și se culeg eventualele cojițe sau impurități, apoi se lasă jumătate de oră acoperite cu apă rece. După aceea se scurge apa, se mai clătesc o tură (veți vedea că încep să se înmoaie deja), se pun într-un borcan din sticlă, cu capac, împreună cu celelalte ingrediente și se lasă așa, la rece (la mine au stat în bucătărie pe masă - nu e foarte cald, iar când gătesc las fereastra deschisă), timp de 48 de ore (eu le-am lăsat mai mult cu ceasuri, că n-am avut vreme să mă ocup). Din când în când am amestecat, cu o lingură de lemn - că veni vorba, folosiți doar ”unelte și vase din lemn, sticlă, ceramică, nu metalice și nu plastic.
După trecerea timpului, în funcție de cât de mult lichid au absorbit boabele de muștar, vedeți dacă e cazul să puneți totul în robotul de tocat (cu excepția cuișoarelor și a tarhonului) sau să mai scurgeți lichid. Dacă vi se pare că e prea mult, puneți-l deoparte și, dacă este nevoie, adăugați pe parcursul pasării produsului. Operațiunea de mărunțire a boabelor durează, așa că începeți la viteza mică a mașinăriei și măriți treptat, având grijă să nu sară pe pereți dacă nu e un vas acoperit :) Când muștarul are consistența dorită, gustați-l, potriviți-l de sare, puneți-l în borcane cu capac și la frigider cu el. Cam asta e tot! Sunt zeci de rețete pe net, dacă e să vă inspirați de acolo, vedeți să nu fie traduceri de pe te miri ce bloguri sau pagini și să fie aiurea, ca mii de alte rețete netestate. Puteți adăuga și alte condimente care merg cu muștarul (hrean, mai multă miere pentru muștarul dulce, nucșoară, mărar, curcuma pentru culoare), în funcție de preferințe și puteți folosi, ceea ce voi face și eu la următoarea tranșă, făină de muștar (se poate cumpăra din comerț sau se pot măcina boabele cu râșnița electrică).
Să-mi fie cu iertare, poze cu produsul finit nu am apucat să fac, trebuie să mă credeți pe cuvânt că arată bine și că e extraordinar la gust! :)

Spor! Aștept impresii și rețeta voastră dacă vă apucați să preparați muștar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu